Un îndemn bun pentru cei credincioşi: Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele. (Psalm 119.105)
Drept răspuns Isus le-a zis: “Vă rătăciţi neştiind Scripturile nici puterea lui Dumnezeu.” (Matei 22.29)
Nu plecaţi fără călăuză este un indemn pentru cei ce pleacă în excursie pe munţi şi îndeobşte în orice locuri necunoscute; lucrul este uşor de înţeles.
Necunoscând locurile,uşor te rătăceşti,primejduindu-ţi viaţa în orice clipă.Având o călăuză,călătoreşti chiar şi noaptea şi nu ţi-e teamă c-o să te rătăceşti,fiindcă el ştie calea.Tu nu trebuie decât să mergi dupa el.
De aceea,călătorii cuminţi niciodată nu pleacă la un drum mai lung prin locuri necunoscute fără un ghid(călăuzitor),fără o hartă şi o busolă după care să se orienteze.
Oare nu este tot aşa în cele duhovniceşti(sufleteşti)?…Şi noi călătorim prin „locuri necunoscute”,prin „pustii”, prin „munţi şi văi”. Suntem nişte călători „străini” în această lume,şi este cu neputinţă să ajungem cu bine la Ţinta călătoriei noastre fără a avea o bună Călăuză,care să ne arate Calea pe care să mergem.
Aceasta Călăuză este Hristos,Cuvântul lui Dumnezeu,Biblia, ”Cuvântul Tău este o candelă(prin Duhul Sfânt) pentru picioarele mele.(Psalm 119.105)
Ce scumpă Călăuză este această Carte sfântă, acestă „hartă” duhovnicească(sufletească).
Cu această Călăuză poţi călători chiar şi „noaptea” că nu te rătăceşti.
„Chiar de-ar fi să umblu prin valea umbrei morţii,nu mă tem de nici un rău,căci Tu eşti cu mine”(Psalmul 23).
Dar oamenii nu cunosc această scumpă Călăuză.
De aceea,atâţia şi atâţia îşi primejduiesc viaţa pe căile păcatului şi prin văile fărădelegilor acestei lumi.
Mântuitorul spune hotărât:”Vă rătăciţi neştiind Scripturile nici puterea lui Dumnezeu.”(Duhul Sfânt în noi.) Matei 22.29
Iată pricina tuturor relelor şi rătăcirilor în care se zbat oamenii şi popoarele astăzi.
Dacă oamenii ar cunoaşte,ar avea şi şi-ar îndrepta picioarele lor pe Calea luminată de candela Cuvântului biblic(s-ar lăsa călăuziţi de Duhul Sfânt şi ar avea prin naşterea din nou Duhul Sfânt în ei),n-ar mai fi nici o rătăcire în lumea aceasta.
Fără călăuzirea Cuvântului biblic(prin Duhul Sfânt al lui Dumnezeu) te rătăceşti ca şi un excursionist fără hartă şi busolă sau fără un bun ghid(călăuz).
Mai zilele trecute am citit despre o groaznică nenorocire întamplată în munţii Braşovului; doi tineri din Bucureşti se găseau în excursie prin aceşti munţi,înserând şi necunoscând locurile au rătăcit şi s-au prăbuşit într-o prăpastie.Unul a murit,iar celălalt,greu rănit, s-a târât până la Sinaia. Şi câte astfel de nenorociri nu se întâmplă.
Tot aşa e şi în cele duhovniceşti(sufleteşti). Pleacă omul fără Călăuză şi e de-ajuns să te uiţi prin lume să vezi urmarea acestui lucru.
Sunt pline prăpăstiile iadului şi păcatului de mulţimea celor ce au plecat singuri pe „drumul vieţii”,care n-au vrut să ia de Călăuză cuvântul Celui ce a zis:”Eu sunt Calea,Adevărul şi Viaţa”(Ioan 14.6)
Fratele meu,te-ai înscris în Oastea Domnului?(ai tu naşterea din nou din Hristos Cuvântul lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt)…Te-ai făcut călător spre Patria cerească?(Ai lăsat lumea,ţi-ai luat crucea şi-L urmezi pe Domnul şi Mântuitorul tău Isus cel Răstignit)…Nu uita !…Ia-ţi o Călăuză…nu uita ! Unul Singur ştie drumul: Isus.
Vrei să ajungi la Ţintă? Mergi după El !
Ia Cartea , ascultă ce-ţi spune Dumnezeu prin Duhul Sfânt,urmează-L şi nu te vei rătăci niciodată!
Nu pleca fără această Călăuză !…