Traiește ca și cum Histos ar fi murit ieri,
ar fi înviat din morti azi și s-ar intoarce mâine.

Noi Îl mărturisim pe Isus Hristos

Acesta este programul nostru, aceasta este Ţinta noastră !
Nu un sistem, nu o formă, nu o organizaţie: pe Hristos.

Acesta a fost şi programul apostolului Pavel: “Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Isus Hristos, şi pe El răstignit.”
1 Corinteni 2:2

Nu un sistem, ci o putere. Nu o organizaţie, ci un Nume: Isus, un Mântuitor viu!
Un Mântuitor viu: Dumnezeirea Lui.
Un Mântuitor viu: ispăşirea care este din belşug în răscumpărarea făcută de Jertfa şi Sângele Lui.

Un Mântuitor viu: Iubirea Lui, prin care Dumnezeu Tatăl ne-a aşezat definitiv, pe veşnicie în strălucirea lucrurilor cereşti, din pricină că am fost socotiţi neprihăniţi.

“Deci fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.”
Romani 5:1

Un Mântuitor viu: Plin de putere, de dragoste, de har. Un Mântuitor de care nu ne ruşinăm, chiar dacă acum trebuie să purtăm ocara pe care El Însuşi o poartă încă.

Un Mântuitor viu, pe care nu ne sfiim să-L vestim oricui, adânc încredinţaţi că orice suflet şi chiar toată omenirea nu poate afla pacea şi fericirea decât la El şi prin El.

Din dragoste pentru lumea pierdută, Îl vestim celor pierduţi, pentru scăparea lor.
Din dragoste pentru El, căutăm să-L îndreptăm spre privirile celor pe care El îi aşteaptă şi îi iubeşte.

Din dragoste pentru sufletele voastre – o oameni pierduţi, lăsaţi-ne să vi-L vestim şi nu ne opriţi. Până când voi ne veţi vedea umblând pe drumuri şi vorbindu-vă despre El – nădejdea mântuirii voastre încă nu este pierdută, înseamnă că uşa mântuirii voastre nu este încă închisă, nu sunteţi încă pierduţi.

Bucuraţi-vă până când ne mai vedeţi că vă vorbim, despre El, pentru că veţi avea o veşnicie să plângeţi şi să vă blestemaţi, după ce ne vom fi despărţit – şi voi veţi fi rămas împietriţi şi pierduţi pentru totdeauna.

Traian Dorz
Calendarul “Familia Creştină” 1946, pag 93-95


 

Noi ne bizuim pe Numele Lui

Scrie psalmistul David:

“Unii se bizuie pe carele lor, alţii pe caii lor; dar noi ne bizuim pe Numele Domnului Dumnezeului nostru.

Ei se îndoaie şi cad; dar noi ne ridicăm şi rămânem în picioare.”

Psalmul 20:7-8

Sunteţi martori şi voi şi istoria !

Am văzut mii şi mii de oameni, care s-au încrezut în caii lor iuţi şi s-au bizuit pe puternicele lor care de luptă. Dar cât de repede s-au îndoit şi ce adânc au ajuns să cadă !

Sub ochii îngroziţi ai omenirii, au răsărit ca din pământ nume mari, care au înspăimântat cu tropotul lor istoria.

Ce iuţi au fost în alergare şi ce falnici în înfăţişarea lor trufaşe!… Ca nişte uriaşe care de luptă a fost trecerea peste faţa pământului, dar unde sunt astăzi Cezar, Napoleon şi Hitler? Şi care a fost soarta miilor de nenorociţi care s-au bizuit pe ei ?

Ce putere uriaşă a fost aurul, banii, capitalul ! Câţi nu s-au bizuit altădată pe acest idol şi câţi nu şi-au vândut pentru el patria, sufletul şi pe Dumnezeu !

Iar azi ? Unde este puterea lui de altădată, unde este statornicia lui şi unde este nădejdea celor care s-au încrezut în el ?

Frumuseţea, tinereţea şi sănătatea ! Câţi s-au bizuit odată pe ele? Iar azi sunt ca nişte vase sfărâmate pe marginea mormântului trist.

Sisteme mari şi organizaţii puternice au fost carele şi caii pe care s-au bizuit atât de mult oamenii… Ce zguduiri au produs la vremea lor, dar cât de repede a venit pieirea peste ele şi peste cei care şi-au pus nădejdea în ele !

Dar din câţi s-au încrezut în Dumnezeu, din câţi s-au bizuit pe Numele Domnului Isus Hristos, arătaţi măcar pe unul care să fi fost dat de ruşine !

După 2.000 de ani, arătaţi măcar pe unul, care după ce şi-a pus nădejdea în El, să fi spus că s-a înşelat!

N-a fost nici unul. Sunteţi martori vii ai istoriei, sunteţi martori ai Evangheliei lui Dumnezeu, că, din câţi au nădăjduit în El, nici unul n-a fost dat de ruşine. Nici unul n-a fost osândit.

O, slavă, slavă, Puternicului Său Nume, care este statornic şi un veşnic reazem pentru toţi ce îşi pun încrederea în El.

“Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost!” şi faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare, de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău.”

Psalmul 91

Isuse, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru, noi pe Tine singur ne bizuim.

Nu avem nici cai iuţi, nici care puternice în care să ne încredem ! Nu avem nici oameni mari cu nume răsunătoare ca alţii, dar Te avem pe Tine şi Numele Tău singur.

Pe Tine şi pe Numele Tău ne bizuim. Nu avem nici avuţii, nici argint sau aur… Jertfa Ta este singurul nostru tezaur şi lacrimile noastre singura noastră avuţie.

Iertarea Ta este singura noastră moştenire şi dragostea fierbinte din inimile noastre pentru Tine – singura comoară pe care o avem în lumea aceasta.

Urâţi de prieteni, alungaţi de duşmani şi lepădaţi de lume, puterea Ta este singura noastră ocrotire şi harul Tău singurul nostru ajutor.

Dar noi ne bizuim pe Tine… ori ce ar fi să ni se întâmple.

O, Domnul nostru şi Dumnezeul nostru, în lumea aceasta, unii mai au altceva pe care să se bizuiască. Au oameni mari, au organizaţii mari, au fonduri mari şi putere mare.

Noi însă nu avem nimic altceva decât pe Tine, Isuse, singur. Toată averea, tot sprijinul, toată nădejdea ne eşti Tu, Isuse, singur.

De Tine ne alipim cu tot sufletul nostru şi cu toată dragostea fierbinte din inimile noastre. Pe Tine ne bizuim în lupta uriaşă în care sângerăm în lumea aceasta şi toată biruinţa pe care ne-o vei aduce se sprijină pe Tine. Tu eşti Steagul nostru şi Numele Tău este fluturat peste noi, de la înfrângerea de-o clipă, până la biruinţa de-o veşnicie.

O, Numele Tău scump… De dragul Lui plângem noi aici, de dragul Lui vom cânta acolo… Despre El vrem noi să vorbim, pe El îl cântăm, de El vrem să scriem de la rândul cel dintâi, până la rândul cel din urmă.

Pe ultima pagină a vieţii noastre, o Isuse, noi dorim să fie scris cu litere mari şi roşii: mari cât veşnicia şi roşii ca sângele cu care ne-ai spălat pe veci, un singur Nume: Numele Tău, Isuse, Numele Tău singur, Isus.

Pentru că toată credinţa noastră, toată nădejdea noastră, toată dragostea noastră, toată puterea şi biruinţa noastră stă, Isuse, numai în Numele Tău Sfânt.

Şi pentru acest Nume vrem să ne dăm viaţa noastră întreagă.

 Traian Dorz
Foaia “Isus Biruitorul” nr. 29-30/1947, pag. 1


 

Cor frati ostasi-Isus, Isus, Isus, Isus

 

Isus, Isus, Isus, Isus,
ce dulce şi scump Nume,
mai scump, mai dulce, mai presus,
mai drag ca orice-n lume.

Slăvit să fii, slăvit,
Mântuitor iubit !
Pe veci de veci să fii slăvit,
Isus, Mântuitor iubit!

Isus, Isus, Isus, Isus,
iubirea noastră cântă,
răscumpărarea ce-ai adus
prin Jertfa Ta cea Sfântă.

Isus, Isus, Isus, Isus,
prin Crucea Ta Slăvită,
puterea firii ai supus
şi moartea-i biruită.

Isus, Isus, Isus, Isus,
prin marea Ta-nviere,
deschis-ai Cerul şi-ai adus
viaţă şi putere.

Isus, Isus, Isus, Isus,
aici şi-n veşnicie,
Te vom slăvi cu dor nespus,
pătrunşi de măreţie.

Din aceeasi categorie
Share on facebook
Distribuie pe FaceBook