Traiește ca și cum Histos ar fi murit ieri,
ar fi înviat din morti azi și s-ar intoarce mâine.

În Numele Lui

În Numele Lui. noi nu scoatem o carte, ci înălţăm un Steag: pe Isus Cel Răstignit !

Nu propovăduim un sistem, o confesiune, sau o sectăci vestim un Nume, o Putere: pe Isus!

Traian Dorz

Singurul Nume, pe care-L înălţăm, pe care îl strigăm cu toată puterea sufletului nostru, este acesta: Isus. Toate cântările noastre, toate lacrimile noastre, toate chemările noastre vă vor îndrepta din noaptea păcatelor numai spre El. El va fi ţinta tuturor cuvintelor şi tuturor slovelor noastre. Şi atâta vreme, cât harul lui Dumnezeu va ţine Steagul acesta în mâinile noastre, vom căuta din toate puterile noastre, să-L înălţăm cât mai sus, până la cele mai înalte culmi, pentru ca toate privirile să-L vadă şi toate inimile să se deschidă pentru El…

Făcliile lui Dumnezeu nu se sting: El le trece numai în alte mâini. Steagul Lui nu se înclină niciodată. El va trece numai la alţi viteji. De mii de ani Numele şi Puterea Domnului Isus, Steagul lui Dumnezeu este purtat mereu cu noi şi noi biruinţi, spre slava Lui. E adevărat cu alte mâini, dar veşnic în acelas fel, cu aceeaşi biruinţă.

Din clipa când Moise striga: “Domnul este Steagul nostru!”, Steagul acesta flutură mereu biruitor, în toate vremurile şi în toate locurile, biruitor. Ce are a face că Moise rămânea undeva pe un munte? Trecând în mâinile lui losua, el avea aceeaşi putere şi biruinţă, conducând poporul spre Canaan, prin pustie. Pentru că biruinţa nu atârnă de conducătorul şi de purtătorul lui, ci de El însuşi.

Câte mâini nu L-au purtat de la Moise la David, pâhă la Pavel, până azi? Dar puterea lui a rămas aceeaşi! Dacă nu rămânea Moise, se ridica losua. Dacă se lepăda Saul, se ridica David. Dacă Ştefan era omorât – se înălţa Pavel. Alte mâini, dar acelaşi Steag, alte glasuri, dar aceeaşi chemare, alţi slujitori, dar aceeaşi slujbă.

Noi suntem în vâltoarea luptei celei mari. Mulţi duşmani şi-au adunat toate puterile pentru atacul cel mai mare şi poate cel din urmă. Lupta durează de mult şi devine din ce în ce mai înverşunată.

Dar în fruntea oştirii lui Dumnezeu flutură, biruitor, Steagul Lui – Jertfa şi Numele Fiului Său, Marele nostru Mântuitor, Isus Hristos; şi El va birui. Pentru că El, veşnic a fost şi este biruitor. Chiar dacă noi, ca şi David, ca şi Pavel, ca şi părintele Iosif Trifa – nu vom vedea cu ochii noştri şi în zilele noastre, marea Lui biruinţă, avem ca şi marii noştri înaintaşi, o neclintită credinţă, în biruinţa aceasta.

Noi suntem trecători – numai El e veşnic. Noi toţi suntem uneltele – El este Maestrul. Noi toţi suntem ostaşii, El este Comandantul. Noi luptăm într-un timp şi intr-un loc, dar nu lupta noastră, nu jertfele noastre, nu frământarea noastră, ci Numele Lui, biruitor, aduce biruinţa.

Oricum am fi priviţi: bine sau rău, noi nu suntem aici decât nişte mâini slabe, de care Dumnezeul nostru puternic vrea să se folosească la purtarea Steagului Său. Nu cerem şi nu dorim altceva de la El, decât să ne dea puterea de a-L înălţa cât mai sus, pentru ca să poată fi văzut de cât mai mulţi.

Ştim că vom întâmpina şi de aici încolo, ca şi până acum, multe furtuni vrăjmaşe şi multe săgeţi otrăvitoare… Dar Dumnezeule veşnic şi slăvit, în clipele când vom fi rămas şi noi undeva pe un Nebo, ca şi Moise… sau vom cădea sub ploaia loviturilor pietrelor urii, ca Ştefan, dă-ne şi nouă măcar bucuria viziunii lor. Fă să vedem şi noi Steagul Tău fluturând tot mai sus, în alte mâini mai puternice, în fruntea Oastei Tale învingătoare, purtând-o înainte, în cântări de biruinţă spre porţile de slavă ale veşnicului Tău Ierusalim.

Şi atunci, vom putea muri fericiţi: Ţelul nostru a fost atins. Niciodată nu vom dori mai mult. Pentru aceasta luptăm.

Toţi cei care-L iubesc pe Domnul Isus, din adâncul inimii lor curate, sunt fraţii noştri. Toţi cei care caută, cu toată puterea sufletului lor curat, o slavă cât mai mare pentru Numele Lui, atât de scump nouă, ne vor fi mai mult decât fraţi…

Isuse, slăvitul nostru Steag, fă-ne să vedem cât mai curând, cu ochii noştri, marea Ta biruinţă!

În Numele Tău, prin Numele Tău şi pentru Numele Tău am pornit. Şi ce altceva am putea cere mai mult, în slujba aceasta pentru Tine, decât viaţa noastră?

 “Hrană sufletească pentru Familia Creştină” nr. l, pag. 5-6

 

 

Numele Tau

Numele Tău e minunat,
o, Doamne Sfânt şi Mare,
e-al cerurilor nesecat,
Izvor de desfătare.
Mereu mai nou, mai sfânt, mai nalt,
Izvor de desfătare!

Slăvit în veşnic cânt,
e Numele Tău sfânt,
înalt şi negrăit Cuvânt,
e Numele Tău sfânt, sfânt, sfânt !

Numele Tău dumnezeiesc,
e Taină şi Lumină,
nici îngerii nu Ţi-L rostesc,
ci cântă şi se-nchină.
Când Ţi-L aud rostit în Cer
toţi îngerii se-nchină!

Numele Tău e strălucit,
e-al Cerurilor Soare,
e pace sfântă, negrăit
de-adânc odihnitoare;
Eternă pace, negrăit
de-adânc odihnitoare!

Numele Tău nebănuit,
e-avânt şi tinereţe,
e Paradisul nesfârşit,
de cânt şi frumuseţe,
din care vecii curg spre veci
în cânt şi frumuseţe!

Numele Tău Preafericit
e şoaptă şi-alipire,
unire de nebiruit,
cu veşnica iubire.
Comoara celor cununaţi
cu veşnica Iubire.

Din aceeasi categorie