Afla-vei tu vreodată, sărmane călător,
în lung pustiul lumii al vieţii scump Izvor?
Sau vei pieri-n deşertul acestei lumi pustii,
făr-a afla vreodată Izvorul Apei Vii?
Refren:
Vin din căile pustii
la Izvorul Apei Vii,
/acest scump Izvor gustos
e Hristos, e Hristos, e Hristos !/
Deschide-ţi-vei vreodată tu, oare, ochii tăi,
spre slava-n care suie a’ pocăinţei căi?
Sau răul te va ţine departe-n veci de Har,
să mergi în iadul unde vei plânge-n veci amar?
Întoarce-vei tu, oare, acuma, cât mai poţi,
ca sufletul din moarte spre Dumnezeu să-l scoţi?
Sau şi acum spre Domnul cu râsete răspunzi
şi sufletul în flăcări pe veci de veci ţi-afunzi?