Biruinţa Învierii Domnului este chezăşia biruinţei noastre; Domnul Isus biruie şi azi şi va birui până la sfârşit, căci El e veşnic biruitor, de aceea orice se va întâmpla în lume cei credincioşi vor striga mereu: Slăvit să fie Domnul Isus Biruitorul!
Hristos a înviat! Ce veste scumpă şi dulce este aceasta! Ce bucurie mare pentru cei ce au alergat cei dintâi în ziua învierii la mormântul pe care l-au găsit gol.
Nu este aici ci a înviat (Luca 24, 6) a spus îngerul femeilor, care-L căutau printre cei morţi pe Cel viu. Cu câtă bucurie nu vor fi alergat ele, să spună „fraţilor” vestea cea mare a învierii Domnului şi Mântuitorului lor. E viu!
Trăieşte! A înviat!… Eu L-am văzut! Mi-a vorbit! – adăuga Magdalena şi toţi s-au umplut de bucurie şi uimire fără seamăn. Aşadar, toate cuvintele Lui s-au împlinit întocmai şi sunt cu totul adevărate.
Bucuria păcătoasă a cărturarilor şi fariseilor le-a fost de scurtă durată, fiindcă vestea cea mare a făcut să le ţiuie urechile de groază. Şi ei au fost printre cei dintâi, care au auzit marea veste: Hristos a înviat, rupând peceţile lor netrebnice şi îngrozind pe străjerii plătiţi, care au fugit cu frică să le dea de veste.
Oarba necredinţă a crezut şi mai crede încă şi azi că poate omorî pe Fiul lui Dumnezeu şi lucrarea Lui în lume, prin fel de fel de mijloace omeneşti; dar se înşală şi se va înşela amarnic, fiindcă în oricâte morminte va fi închis Isus, El va rupe peceţile şi va învia, căci e viu în vecii vecilor şi El e veşnic biruitor. Fiara va face război cu sfinţii şi îi va birui. Dar până la sfârşit Domnul Isus îl va nimici pe Antihrist cu suflarea gurii Sale (2 Tesaloniceni).
El a biruit, biruie şi va birui, căci e veşnic biruitor! Bucuraţi-vă, fraţilor, bucuraţi-vă! Cu ceata cea mică a copilaşilor Domnului de la Ierusalim, ne bucurăm şi noi astăzi în mijlocul necazurilor noastre. Slăvit să fie Isus Biruitorul, Stăpânul şi Salvatorul nostru, fiindcă Învierea Lui este biruinţa desăvârşită a lui Dumnezeu asupra morţii, asupra păcatului şi asupra lui satan. Unde-ţi este biruinţa, moarte (I Cor. 15, 55)?
Unde mai este puterea păcatului, care a fost răstignit şi îngropat în mormântul uitării?
Unde este puterea diavolului, stăpânul morţii (Evr 2, 14)? Căci El i-a izbăvit pe cei pe care, prin frica morţii, îi ţinea robi toată viaţa lor (Evr 2, 15). Slăvit să fie Numele Lui, fiindcă l-a legat pe „cel tare” şi ne-a dat libertatea şi o „pradă” bogată. Fiindcă o dată legat cel tare, nu intră numai El în „casa celui tare, ca să-i jefuiască gospodăria” (Mateit 12, 29), ci, o dată cu El, intrăm şi noi acolo după El. El n-a intrat Singur în slavă, ci cu o mulţime de mii de mii de răscumpăraţi care au fost şi ei, prin El, biruitori.
În Isus, biruinţa ne este aşa de bine asigurată, încât ea ne este înfăţişată în Scriptură ca şi dobândită în întregime: „Voi sunteţi tari şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi şi aţi biruit pe cel rău” (I Ioan 2, 14). În Isus, totul este împlinit; „noi suntem mai mult decât biruitori prin Acela care ne-a iubit” (Rom 8, 37), nu ne mai rămâne decât să luăm biruinţa Lui ca biruinţa noastră şi pentru aceasta nu este nevoie decât să credem în biruinţa Lui (I In 5, 4).
Ori de câte ori mulţimea şi mărimea ispitelor e gata să vă copleşească, aduceţi-vă aminte de Domnul Isus Cel Înviat şi priviţi-L zdrobindu-l pe satana sub picioarele Lui şi totodată aduceţi-vă aminte că El a făgăduit că-l veţi zdrobi şi voi sub picioarele voastre (Rom 16, 20).
El a murit şi a înviat pentru ca să ne câştige mântuirea şi biruinţa desăvârşită asupra păcatului şi asupra lui satan.
Fratele meu iubit! Întăreşte-ţi mâinile obosite şi genunchii slăbănogiţi! Luptă cu curaj şi încredere! Nu vă lăsaţi! Nu daţi înapoi nici un pas! Nu lăsaţi vrăjmaşului nici o nădejde de biruinţă! Gândiţi-vă la bucuria biruinţei voastre de la sfârşit.
Înainte! Cu ochii ţintă la Isus Biruitorul, şi vom birui.
Ioan Marini “Viaţa Creştină”/1939